Filme

În Camera asta găsiţi filme . Filme care au avut impact asupra mea. Filme din toate timpurile. Din anii 30 (nu mute!) până în 2013 - adică recente, pentru cine deschide blogul în 2014, 2015 etc.  

*După link-urile de mai jos, citiţi textul detaliat - COTAŢII, preferinţe şi multe altele.




(Şi) DESPRE ecranizarea unor cărţi pe care le-am citit în 2014! 
Inclusiv „Fantoma de la Operă" (cu Emmy Rossum şi Gerard Butler)

St. Vincent (2014, cu Bill Murray)

Despre relaţii moderne
Men, Women & Children (2014, cu Jennifer Garner)


Despre visuri, (ne)împliniri, FERICIRE
Mogambo (1953, cu Clark Gable, Ava Gardner, Grace Kelly)  

Comedie, aventură şi romantism
Wild Target (2010, cu Emily Blunt şi Billy Nighy)
 
Despre filmele actorilor protagonişti ai serialului.



The Second Best Exotic Marigold Hotel (2015, cu Maggie Smith)
Mr. Morgan’s Last Love (2013, cu Michael Caine)
 
McFarland, USA (2015, cu Kevin Costner) Belle (2013, cu Matthew Goode). O negresă bogată, în secolul 18
X +Y / A Brilliant Young Mind (2014, cu Asa Butterfield, Sally Hawkins)
Sideways  / In vino veritas (2014, cu Paul Giamatti, Virginia Madsen, Sandra Oh)
Love in the Afternoon (1957, cu Audrey Hepburn, Gary Cooper)
5 to 7 / Iubire de după-amiază (2014, cu Anton Yelchin)
The Longest Ride (2015, cu Scott Eastwood, Alan Alda)      
Aloha (2015, cu Bradley Cooper, Emma Stone, Bill Murray) 

What Maisie Knew (2013). Divortul, din punctul de vedere al copilului



Filme istorice britanice


Patch Adams (1998, cu Robin Williams) – Medicina cu umor si compasiune

Ex Machina (2015, cu Oscar Isaac, Alicia Vikander)




Rust and Bone / De rouille et d’os (2012, cu MarionCotillard, Matthias Schoenaerts)
Filme pe paine – DRAME ROMANTICE de colectie

Recomandarea lunii – „Amy”, documentarul premiat cu Oscar

 
Filme pe paine – Povesti adevarate (filme biografice) (I)

 
În Camera asta găsiţi filme. Filme care au avut impact asupra mea. Filme din toate timpurile. Din anii 30 (nu mute!) până în 2013 - adică recente, pentru cine deschide blogul în 2014, 2015 etc.

Marea majoritate a filmelor le urmăresc în timp ce iau masa ori seara foarte târziu. Ar fi câte două-trei pe săptămână. Însă, în ultima vreme, media începe să se micşoreze.

Mă documentez cât pot eu de bine înainte de a mă aşeza pe scaun pentru începutul unui film, ca să nu iau ţeapă, deşi se mai întâmplă. Trailer-ul şi povestea filmului („fabricată” în general de producători), imaginea pe care ţi-o construieşti în ansamblu nu pot fi exacte decât în momentul când ai dat drumul la generic, la primele secvenţe, după care poţi să treci mai departe sau nu.

NU mă iau după premii (poate cu mici-mici-mici excepţii), nici după actori/regizori - cel mai important este ce-ţi aduce ŢIE o peliculă, cu ce rămâi după. Că e o părticică de istorie, că e o rememorare a unor întâmplări, că e o conexiune cu un alt film, carte, serial sau orice altă formă de ceea ce se cheamă artă. Mai sunt emoţiile puternice pe care le strârneşte vizionarea, întrebările pe care ţi le pui în timpul filmului sau la final. O senzaţie trebuie să ai...

După părerea mea, ca să rămâi cu ceva nu trebuie sa urmăreşti o capodoperă. Vezi ceva ca te simţi bine, nu ca să te lauzi că ai „pus mâna” pe o producţie despre care vorbeşte toată lumea, numai ca să te lauzi aiurea. Dacă nu îţi ajunge la suflet, e ZERO, timp pierdut.

Esenţiale sunt GUSTURILE tale, nu ce zice lumea. N-o să mai uit NICIODATĂ la o super-producţie cu buget gigant, cu acţiune multă, aventuri cât cuprinde şi efecte speciale cu zecile doar că a avut un box office extra-super! Dacă respectivul nu „comunică” o acţiune coerentă, un pic de emoţie, are nişte personaje de carton, multe-multe gloanţe, multe flăcări şi super-eroi, o poveste de dragoste total trasă de păr, m-a pierdut rău. De spectator. 
Şi, mda, în categoria NU intră şi comediile care nu se pot abţine de la a introduce glume cu aluzii sexuale clare, fără perdea! (majoritatea celor actuale) N-are nici o legătură cu sensibilităţi la subiectul sex.

COTAŢIILE/RATINGURILE FILMELOR

Rating-urile, premiile acordate filmelor/serialelor sunt SUBIECTIVE. Le iau în considerare şi eu, de (prea) multe ori, din păcate.

ISTORIE ÎN FILME

Filmele mă incită să caut informaţii despre diferite evenimente istorice prezentate sau despre care se vorbeşte în treacăt. Căderea lui Augusto Pinochet în Chile (filmul No), Revoluţia portugheză din 1974 (Night Train to Lisbon), viaţa Reginei Victoria a Angliei (cu descendenţi în Familia Regală Română), în Young Victoria, istoria Spaniei fasciste in Hemingway şi Gellhorn, ce s-a întâmplat de fapt cu Maria Antoaneta şi cât e realitate în Marie Antoinette din 2006 al Sofiei Coppola - sunt câteva exemple recente.

REALITATEA LA PUTERE

Îmi plac filmele cu subiect real, oricum ar fi el prezentat, mai puţin sub formă de documentar; pentru a mă lămuri cum s-a petrecut evenimentul, cine şi cum a trăit cu adevărat (nu într-o ficţiune) există Internetul.
Îmi plac filmele reale, a căror poveste s-ar putea transpune în realitate. Filmele reale, în care simt că pot empatiza cu un anumit personaj. Filmele reale, care uneori te pun pe gânduri.

FILMELE CLASICE

De vreo doi ani, am (re)descoperit filmele vechi - mai bune decât o groază din cele actuale, mai... cinstite, fără efecte speciale inutile.
A... şi au un farmec aparte, aproape greu de descris în cuvinte. Nu, n-am 100 de ani şi jumătate!

Am, în schimb, o slăbiciune Cary Grant şi Alfred Hitchcock - regizorul pentru care am intenţionat să mă înscriu la Regie film. În adolescenţă nu pierdeam nici un film de Mr. H.
Am fost nostalgică şi în acelaşi timp nerăbdătoare când a apărut, în 2012, Hitchcock, cu Anthony Hopkins.
Un alt film despre Mr. H, realizat cam în aceeaşi perioadă, a fost The Girl, cu Sienna Miller şi Toby Jones, dar aceasta nu a ajuns încă la mine.

Nu prea mă încântă ideea de a relua filmele. Sunt excepţii, desigur, însă nu depăşesc două vizionări. Filmul pe care l-am văzut de cel puţin 5 ori a fost Forrest Gump, 1994. Au trecut cred 10 ani de la ultima revedere cu el şi nu am habar ce impact va avea acum, faţă de cel de la 16 sau 25 de ani.

***



Încerc să nu scriu neapărat despre hit-uri. În general, mă axez pe filme care nu le sunt familiare tuturor.

Poveștile Mele,
noiembrie 2013

Notă: Pentru cotaţiile de la finalul fiecărui film de pe acest blog am luat în considerare DOAR părerile CRITICILOR/editorilor pentru allmovie.com, respectiv rottentomatoes.com; la ratingul de pe imdb.com se iau în considerare atât critici - inclusiv cei de la metacritic.com -, cât şi user-ii, astfel că cele două categorii nu se pot „despărţi".



8 comentarii:

  1. La mulţi ani! Să ai un 2016 cu muuulte călătorii, experienţe, cărţi şi filme faine şi... cu ce mai vrei tu! :)
    Nu am scris întâmplător comentariul ăsta aici, voiam şi să-ţi mulţumesc pentru lista de filme. E un domeniu la care nu mă pricep deloc, aşa că de fiecare dată când am poftă de un film apelez la lista ta şi până acum nu m-a dezamăgit niciodată :) Deci mulţumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc pentru toate urările şi gândurile bune!
      Să ai un an aşa cum îţi doreşti tu, cu prietenii şi familia lângă tine.
      Pe de altă parte, mă simt super-onorată că îţi sunt de folos recomandările mele. Şi... cu mare plăcere!
      Cu drag,
      Ioana

      Ștergere
  2. Buna ziua,ma numesc Gabriela si cautand ceva filme am dat peste blogul tau care ma fascinat,succes...o zi minunata sa aveti

    RăspundețiȘtergere