duminică, 9 octombrie 2016

INEDIT: Cazanele Dunarii, din Romania si din Serbia - Ciucaru Mare (318 m), Ciucaru Mic (313 m), Veliki Strbac (768 m) si... plimbare pe apa



Tot visez la Cazanele Dunării de nişte timp – cel mai recent mi s-au arătat, din depărtare, după excursia la Cascada Vânturătoarea, anul trecut.
Anul acesta, ca să mă răzbun, le-am făcut două vizite, una în primăvară (exclusiv în România), alta în toamnă (prin Serbia şi un pic prin România).
Gazde, Răzvan şi Aneta, doi oameni de nota 20.



Perioada: 13-15 mai şi 30 septembrie - 2 octombrie 2016
Cazare: în comuna Dubova, judeţul Mehedinţi

Ne aflăm în Parcul Natural Porţile de Fier, unul dintre cele mai mari din România.
Cazanele Dunării se întind pe o lungime de 9 kilometri şi reprezintă defileul cuprins între gurile de vărsare a râurilor Plavişeviţa (în sud) şi Ogradena (în nord).
☺ În România, Dunărea are cel mai lung defileu din Europa – 134 de kilometri.



Golful (bazinetul) Dubova împarte Cazanele Dunării în Cazanele Mari şi Cazanele Mici.


CAZANELE MARI

Sunt situate între Golful Dubova şi Plavişeviţa.
Au 3,8 kilometri lungime.
Cazanele Mari sunt formate din Masivul calcaros Ciucaru Mare (318 m altitudine), pe partea stângă a Dunării, şi Veliki Strbac / Stirbatul Mare (768 m), pe teritoriul Serbiei.

Dacă te plimbi cu barca pe Dunăre sau dacă te afli pe malul vecin, în Serbia, de-a lungul Cazanelor Mari poţi identidica trei guri de peşteră: Peştera Ponicovei, Peştera lui Clemente şi Grota Veterani.
Despre prima găsiţi un material pe larg aici, despre celelalte două, un pic mai jos.


CAZANELE MICI

Sunt situate între Golful Dubova şi Ogradena.
Au 3,6 kilometri lungime.
Cazanele Mici sunt formate din Masivul calcaros Ciucaru Mic (316 m altitudine) şi Mali Strbac / Stirbatul Mic (626 m), pe teritoriul Serbiei.


În Cazane, Dunărea ne invită la spectacol. Mergem?

CIUCARU MARE (318 m) – Belvedere Cazanele Mari

Accesul se face din DN 57 (Orşova – Oraviţa – Moraviţa), din centrul localităţii Dubova, la 100 de metri de sediul Primăriei, spre localitatea Sviniţa.

În primăvară, Răzvan ne-a lăsat la intrarea în traseu, după mica aventură de la Cascada Ponicova.

Ciucaru Mare este un traseu în circuit, accesibil tuturor, tot timpul anului.



În prima parte efortul este un pic mai mare – o scurtă pantă, comună la dus şi la întors. Apoi, drumul se netezeşte brusc şi începe plimbarea prin pădure, pe platou, de-a lungul punctelor de belvedere.

Loc de odihnă după urcuş


Zăbovind asupra naturii

Ne-au luat în primire câteva picături de ploaie bunicele la prima staţionare.
Am dat drumul la... experimente de adrenalină, la început cu fluturaşi jucăuşi în stomac – m-am suit pe stânca ce dădea spre hăul cel mai hău. Apoi, din obişnuinţă, s-a lăsat cu „maaaai vreeeeaaauuu!!!!”. Mi-am înfipt bine degetele în stâncă, chiar dacă mă dau eu mare cu piciorul ăla azvârlit către hău.




În vacanţa de primăvară (ulterior în cea de toamnă) am luat un drăcuşor bezmetic în rucsac, care drăcuşor m-a îmboldit şi îmboldit să mă cocoţ pe aproape toate stâncile/stâncuţele din cale. Am repetat experienţa şi pe celelalte puncte de belvedere de pe Ciucaru Mare, apoi pe Ciucaru Mic, la Crucea din debutul Cheilor Ţăsnei, prin Bulgaria şi o ţâră prin Măcin.

Deci, Ciucaru Mare:

Primul punct de belvedere










...Şi continuăm pe la-nălţimi











Cu adrenalina-n spinare




Fauna şi flora




Vârful Ciucaru Mare (318 m) reprezintă ultimul punct de belvedere, spre Golful Dubova. Se pot observa (mai în spate) Ciucaru Mic şi Mănăstirea Mraconia.







☺ În Golful Dubova se afla vechiul sat Dubova, înainte de punerea în funcţiune a Barajului de la Porţile de Fier.
Localnicii au plantat în actualul sat Dubova, în apropierea malului Dunării, o cruce în apă, în locul unde ar fi fost biserica.

☺ Nu-i aşa că vă face cu ochiul partea sârbească? Şi nouă!!! Iar Răzvan ne-a promis numaidecât o tură la peste 700 de metri altitudine, pe partea cealaltă a graniţei.
Poftiţi mai jos promisiune onorată!

După Ciucaru Mare, gazdele Răzvan şi Aneta ne-au aşteptat cu o bunătate de sarmale.
Iar înainte de Ciucaru Mic, a doua zi după-amiaza, ne-am încărcat bateriile cu friganele şi dulceaţă de smochine.
Să le mai mulţumim o dată, că nu doare!

P.S. În toamnă, am beneficiat de ajutorul... automolistic al Anetei şi al lui Răzvan, care m-au abandonat de dez-abandonat la / de la intrarea în traseu. Mulţumesc!

511-541
(7 foto)


Marcaj: Triunghi galben

TOTAL: 2 ore

Distanţa străbătută: 5 kilometri

Nu există SURSE de APĂ.

Atenţie la vipere!!


CIUCARU MIC (313 m) – Belvedere Cazanele Mici

Accesul se face din DN 57, la intrarea în comuna Dubova, pe partea dreaptă în sensul de mers spre Moldova Nouă.

Ciucaru Mic e o ţâră mai jos ca altitudine decât Ciucaru Mare.
Diferenţa este că pantele nu sunt repartizate uniform – ba unii munţomani preferă ascensiunea pe Ciucaru Mic, fiindcă începutul traseului le aminteşte de clasice, cu înclinaţii bunicele.


!! Atenţie!!
Punctul de belvedere de pe Ciucaru Mic se află la circa 10 metri de indicatorul care, chipurile, arată finalul traseului Ciucaru Mare.











Marcaj: Triunghi roşu

TOTAL: 2 ore

Distanţa străbătută: 4 kilometri

Nu există SURSE de APĂ.

Atenţie la vipere!!



VELIKI STRBAC (STIRBATUL MARE, 768 m) Belvedere Cazanele Mari, Ciucaru Mare, Golful Dubova

Marţi seară primesc, via Facebook, o invitaţie de la Răzvan – era promisiunea lui din primăvară, pentru o drumeţie pe malul sârbesc al Dunării, în punctul de belvedere de la peste 750 de metri altitudine.
Cum să zic eu „nu” la aşa provocare? Chiar dacă mă aşteaptă peste 12 ore pe tren (dus-întors), singură! De la Orşova, am compania lui Răzvan şi a Anetei, care m-au aşteptat în gară şi împreună am pornit cu maşina spre Dubova.
Iar mie nu mi-au stat picioruşele şi am pus de-o plimbare pe malul Dunării, spre apus.



Ciucaru Mare




A doua zi dimineaţă era început de lună, 1 octombrie. Gata de trecerea frontierei spre Serbia (pe la Porţile de Fier) şi de întâlnirea cu prietenii lui Răzvan şi ai Anetei din Drobeta Turnu Severin!
☺ Ca să ajungi din România în Serbia ai nevoie doar de cartea de identitate.

Belvederi de pe malul sârbesc – Mănăstirea Mraconia (centru) şi Statuia lui Decebal (dreapta)




Mergem pe malul Dunării, trecem prin localitatea Tekija, iar pe partea stângă apare un indicator cu traseul către Mali Strbac (Stirbatul Mic). Noi îl vânăm pe cel Mare!
Undeva după al treilea tunel ne oprim – traseul spre Veliki Strbac (Stirbatul Mare) începe tot de pe partea stângă a drumului.

☺ Veliki Strbac (Stirbatul Mare) face parte din Parcul Naţional Djerdap – rezervaţie naturală.

Traseul, în premieră pentru cei nouă participanţi, are două părţi distincte, ambele prin pădure.
Una presupune urcuş moderat, o plimbare pe potecă largă (drum forestier), cu puncte de belvedere spre România, asupra Cazanelor Mari, Ciucarului Mare şi a Golfului Dubova.
Cealaltă porneşte de la Casa de oaspeţi / Cabana Parcului şi este urcuş mai abrupt (circa 400 de metri în altitudine), pe potecă specifică muntelui – cu vegetaţia bogată.
Traseul îşi păstrează sălbăticia.




Alune de pădure


 Toamna în culori






Unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere este amenajat la 0,6 km de poteca principală, în apropierea casei de oaspeţi, sub Tabula Traiana (vezi mai jos).

Zece minute de urcuş deloc rău şi vă puteţi aşeza la masă şi admira priveliştea de la balcon! (e şi loc de popas)








Un nou punct de belvedere (Ploce)











☺ Din apropierea casei de oaspeţi, de unde porneşte poteca spre belvederea de mai sus, se ramnifică traseul spre Mali Strbac (Stirbatul Mic) - 3,5 kilometri.



Răzvan a ţinut să pună primul piciorul pe Veliki Strbac – cel mai înalt punct al Platoului Miroc.
S-a auzit rapid un „wow!!!” puternic, urmat de altele...



Ce mic e Ciucaru Mare!





Liniile Dunării



Stirbatul Mic, în zare





Marcaj: Punct alb-roşu

TOTAL: 8 ore (inclusiv pauza de masă de aproximativ o oră şi pauzele de la punctele de belvedere)
Oficial (pe indicatorul de la intrarea în traseu, până sus ar fi 4 ore de plimbare.

Distanţa străbătută: 15,2 kilometri

Panta medie: 15%. Traseul este considerat de dificultate medie.



Şi… varianta de jos


Nu există SURSE de APĂ.

!! ATENŢIE !!
Accesul în Parcul Naţional Djerdap se face numai cu ghid, iar TAXA de acces este de 120 de dinari (sau 1 euro) / persoană.

Atenţie la vipere!!



Înserare pe malul sârbesc al Dunării


Un pic de condiment în povestea asta: tot traseul Veliki Strbac l-am parcurs cu un nas înfundat de la o răceală zdravănă, pentru care trebuie să le mulţumesc înzecit domnilor de la CFR şi aerului lor condiţionat potrivit la rece-rece-rece-rece-rece!
Să zic vreo două-nouă şi de întârzierile de la dus şi de la întors – nu de alta, da’ să mă descarc!
☺ Bineînţeles că nu au niciun merit cei de la CFR-ul actual, însă ţin să precizez: porţiunea de cale ferată între Drobeta Turnu Severin şi Orşova este de milioane, înţesată de tuneluri şi viaducte.


PE APĂ, plimbare cu şalupa pe Dunăre


Cronologic, suntem după incursiunile la Cascada Ponicova şi pe Ciucaru Mare.
În zadar am aşteptat să se umple o şalupă – nu sunt alţi doritori de plimbare cu barca pe la ora 17.00.



În cele din urmă, ne suim doar noi doi, într-o şalupă, la un preţ cam piperat faţă de cei aproximativ 30 de lei de persoană. Era o experienţă de neratat!

Domnul care conduce are mania vitezei – sau aşa se poartă pe aici. În orice caz, mă trec toate apele. ☺
„E ca pe asfalt”, zice Ion. Vezi să nu! Aaaaaa, se poate mai încet?! Dar nu mă aude nimeni, că-i doar gândul meu.

☺ Nivelul Dunării a crescut cu 30 de metri la construirea Barajului de la Porţile de Fier.








STATUIA LUI DECEBAL



În Golful Mraconia – între  localitățile Eșelnița și Dubova, în apropiere de Orșova – vă aşteaptă chipul lui Decebal sculptat în stâncă.



Lucrarea, a cărei construcţie a durat zece ani (în perioada 1994-2004), a fost finanțată de Iosif Constantin Drăgan (născut la Lugoj; 1917-2008), om de afaceri și autor de cărţi cu tematică istorică.
☺ Statuia are înălţimea de 55 de metri și lăţimea de 25 de metri. Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa.



S-a vrut o replică a monumentului Tabula Traiana, care se află pe maulul sârbesc al Dunării (vezi mai jos).
☺ Sculptura Chipul lui Decebal este finalizată doar 60%. Lucrările au fost sistate la moartea lui Iosif Constantin Drăgan.


MĂNĂSTIREA MRACONIA


De pe uscat şi din barcă



☺ Era situată iniţial în Golful Mraconia, aproximativ în locul unde este astăzi „Chipul lui Decebal”.
A fost reconstruită după darea în folosinţă a Barajului de la Porţile de Fier şi o găsiţi pe DN 57, în vecinătatea lui Decebal din piatră.


GROTA VETERANI

Este o altă peşteră în zona Cazanelor Dunării – cea mai importantă şi mai mare e Peştera Ponicova – vizita noastră în interior o găsiţi AICI.
Iar două imagini cu intrarea de la Dunăre aveţi mai jos:




Revenind la Grota Veterani, eu credeam că are legătură cu nişte veterani – de război, ceva. ☺

Taxa de acces: 6 lei / persoană – Grota Veterani aparţine de Parcul Natural Porţile de Fier.
☺ Spre deosebire de Peştera Ponicova, la Grota Veterani nu există alt acces decât direct de pe Dunăre, cu barca.



Primele cercetări în peşteră s-au realizat în 1872.

Legenda spune că tezaurul  Mariei Tereza și al ţarului sârb Obrenovici s-ar fi aflat într-o grotă închisă cu stânci. Astfel că Grota Veterani îşi are un loc bine stabilit pe hărțile „vânătorilor de comori” din lume.

Strict istoric
☺ Cercetările au relevat faptul că dacii aveau aici un altar, pe care îl foloseau pentru a aduce ofrande zeului lor suprem, Zamloxe.
Dimineața, timp de o jumătate de oră, razele soarelui care pătrund prin deschizătura aflată la 14-15 metri înățime cad perpendicular pe acel loc, altarul.




☺ După cucerirea Daciei, romanii au folosit peștera pentru a supraveghea navigația pe Dunăre. Începând din secolul al XIII-lea, au fost construite fortificaţii, cunoscute sub numele „Peth”.  Pe ruinele acestora, sub conducerea generalului austriac de origine italiană Friedrico Veterani, a sfârşitul secolului al XVII-lea (1692), reprezentanţii Imperiului Austriac au amenajat o fortăreață militară, unde s-au adăpostit 300 de soldați (alături de 5 tunuri), care s-au apărat împotriva turcilor timp de 45 de zile.
☺ Grota Veterani adăpostește „Fântâna Turcului” – se pare, realizare a unor prizonieri turci.
☺ Până la construirea Barajului de la Porţile de Fier, Grota Veterani a fost utilizată ca sălaş pentru animale.

Grota Veterani este considerată prima peșteră din lume care a fost cartată.


CE SĂ MAI VEDEŢI ÎN ZONA CAZANELOR DUNĂRII (nu am ajuns aici, dar urmează...)

TRESCOVĂŢ


Traseul porneşte din DN 57, de la 9 kilometri de comuna Sviniţa, înspre Moldova Nouă, din dreptul Muzeului Lepenski Vir.

Marcaj: Triunghi roşu

TOTAL: 6 ore

Distanţa de străbătut: 10 kilometri; altitudine maximă: 755 m.

Obiectivul principal îl constitue neck-ul vulcanic Trescovăţ – despre relieful vulcanic în principal şi despre „neck” în particular găsiţi explicaţii AICI.
Mai multe despre Trescovăţ puteţi citi AICI.

Foto: Dunărea La Cazane (Răzvan), Facebook


PEŞTERA LUI CLEMENTE

Se află pe raza comunei Dubova.
Aici s-au descoperit obiecte din ceramică, obiecte de podoabă (printre cele mai vechi din România), unelte de piatră cioplită – datând de acum 12.000 de ani.
Se spune că sunt cele mai vechi urme ale vieţuirii omeneşti pe teritoriul ţării noastre.
(sursa: web.ipa.ro/reconex_portal)


TABULA TRAIANA, ÎN SERBIA

Aici am ajuns... doar deasupra ☺ (vezi mai sus, incursiunea pe malul sârbesc al Dunării)

Tabula Traiana este o placă memorială ridicată de Împăratul Traian în cinstea victoriei Imperiului Roman asupra Regatului dac (condus de Decebal), în urma celui de-al Doilea Război Daco-Roman (105-106).
☺ Din cele zece tabule dăltuite în defileu, doar Tabula Traiana se mai conservă. În 1856, atunci când apa nu avea nivelul de azi, se spune că se puteau vedea 4 tabule dintre cele 10.

Tabula Traiana se află pe malul sârbesc al Dunării, la ieşirea din Cazanele Mici, în apropiere de Statuia lui Decebal.
Placa măsoară 4 metri în lungime și 1,75 metri în înălțime.

Tabula este fixată în piatră, iar pe aceasta sunt reprezentaţi doi delfini plutind şi un vultur pe cer.
☺ Pentru a nu fi acoperită de ape, la construirea barajului de la Porțile de Fier, Tabula a fost ridicată cu aproximativ 30 m.

Foto: Rlichtefeld/wikipedia.ro


CETATEA GOLUBAC (GOLUBĂŢ)

Tot în Serbia, puteţi face un popas la Cetatea Golubac (Golubăț), la 4 km în aval de orașul Golubăț, în apropierea Porților de Fier.
Fortăreața a fost construită în secolul al XIV-lea, iar o parte este acoperită de ape, în urma construirii Barajului de la Porțile de Fier.
Cetatea Golubac face parte din Parcul Naţional Djerdap, la fel ca Veliki Strbac / Stirbatul Mare (vezi mai sus).
Mai multe despre acest obiectiv găsiţi AICI.

Foto: NeroN BG / wikipedia.org

Related Posts Plugin for

WordPress, Blogger...

6 comentarii:

  1. M-am deconectat cu postarea ta! Superbe zone. Pozele sunt frumoase si ai ales niste unghiuri foarte spectaculoase. Multumesc si drumetii frumoase in continuare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cazanele Dunării (văzute atât din România, cât şi din Serbia) reprezintă una dintre zonele cele mai încântătoare... Mă bucur că am reuşit să te deconectez!
      Cu drag,
      Ioana

      Ștergere
  2. Foarte frumos! E o zona de poveste! Am fost si eu pe ambele maluri ale Dunarii, la sarbi pana la Veliko Gradiste. Am amintiri frumoase dintr-o zi de Sf. Dumitru...
    Sunt un norocos ca v-am descoperit si ca pot sa revad unele locuri pe unde candva, in tinerete, am dat cu pasul...Multam'fain!

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu am ajuns in Dubova anul trecut pentru o seara, cazare in drumul nostru spre Belgrad. Mi-a placut foarte mult, seara pe ponton cu ochii pe stele in oracait de broaste si ziua excursia pe Dunare. Mi-am promis sa revin ca sa urc pe munte, sper sa se intample cat de curand.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Zona Cazanelor Dunării este una superbă - pe ambele maluri!
      Sunt o mulţime de vizitat acolo, în "tradiţionalei" plimbări cu şalupa/vaporaşul pe apă. Sunt chei, sunt cascade, sunt peşteri, sunt trasee cu pante mai line sau mai abrupte (asta în ciuda altitudinii ce pare scăzută), e stâncă - eu una abia aştept să mă întorc, să mai descopăr nişte comori!
      Dacă mai ajungi în zonă, dă un semn - să fac un pic pe ghidul (sau mai bine să te direcţionez către cineva care ştie zona ca-n palmă).
      Ioana

      Ștergere