sâmbătă, 17 martie 2018

Pe Valea Prahovei, la castele: Cantacuzino Busteni




 
Cum e să te plimbi pe Valea Prahovei şi să mergi doar LA munte, nu PE munte?
La mine, cu mâncărimi infinite în tălpi.
De la începutul anului mă lupt cu o bubă de călcâi, şi până acum a câştigat ea. Detaşat. Aşa că mă mişc pe asfalt ca melcul beat.

Dar nici poalele munţilor nu-s de lăsat deoparte, mai ales într-o zi în care soarele-şi coboară razele dulci.
Aşa că am săltat rucsacul şi am lăsat paşii să cutreiere prin castelele de pe Valea Prahovei.

Am călcat după mai bine de 20 de ani la şi în Castelul Peleş al Sinaiei, iar check in-ul următor l-am dat la Cantacuzino-ul de Buşteni.



Data: 10 martie 2018

Dintre toate cele trei obiective din excursia de astăzi, Castelul Cantacuzino este o premieră în portofoliul meu. Sau pentru portofelul meu. ☺
Până acum, l-am privit doar de sus, de pe înălţimile Bucegilor.



 De pe Vârful Jepii Mici (2143 m) - sus, spre dreapta


Castelul Cantacuzino este un fel de rival al Peleşului – având în vedere aceeaşi perioadă de construcţie şi proprietarii: doi dintre cei mai bogaţi oameni ai vremii şi nu numai, Regele Carol I şi Grigore Cantacuzino.

☺ Din 2008, Castelul Cantacuzino se află în administrarea unei firme private, avându-l ca director general pe austriacul Kurt Neuschitzer, un fost avocat a cărui familie are rădăcini în Transilvania. Soția lui Neuschitzer este Margarita Mamsirova, mezzosoprană la Teatrul Bolşoi din Moscova.
Începând din 2010, Castelul Cantacuzino a intrat în circuitul turistic.

Castelul Cantacuzino (Castelul Zamora) din Buşteni a fost construit ca reşedinţă de vară / casă de vacanţă pentru Prințul Gheorghe (George) Grigore Cantacuzino (1832-1913).
Regele Carol I - unul dintre prietenii cei mai apropiaţi ai boierului şi cel care îl putea concura din punct de vedere al averii - avea, de asemenea, un refugiu în special pentru anotimpul călduros, în Sinaia: Castelul Peleş.
☺ Despre Cantacuzino şi Regele Carol I circulă o poveste interesantă: „O să fac un castel mai mare, mai frumos şi mai bine amplasat decât Peleşul”, s-ar fi umflat în pene primul în faţa monarhului, într-o discuţie privată, cu un pahar (două...) în faţă.
Concurenţa dintre cei doi era tacită.

(O altă) Legendă cu Regele Carol şi Grigore
Grigore Cantacuzino ar fi vrut să acopere castelul cu bani din aur. L-a întrebat pe Regele Carol I dacă poate să facă acest lucru.
„Majestate, îmi permiteţi să-mi acopăr castelul cu bani de aur?“
„Da, cu o condiţie: să aşezi banii pe muchie, unul lângă altul.“
Din fericire, planul nu a avut finalitate. ☺


Cine a fost Grigore Cantacuzino?
Cel mai bogat român de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi unul dintre cei mai bogaţi români ai tuturor timpurilor.
Drept urmare, era supranumit „Nababul” – termenul „nabab” desemnează o persoană foarte bogată.

☺ Grigore Cantacuzino se trăgea dintr-o familie nobilă, cu vechi rădăcini.
Istoria acesteia în Principatele Române începe în secolul al XVI-lea. Mai precis, cu Andronic Cantacuzino, descedent al mai-marilor Imperiului Bizantin.
Cel mai cunoscut membru al Cantacuzinilor a fost Şerban Cantacuzino, domnitorul Ţării Româneşti în perioada 1678-1688, cel care l-a precedat pe Constantin Brâncoveanu la tron.
Mănăstirea Cotroceni a fost ridicată de Şerban Vodă. Tot el este al treilea ctitor al Mănăstirii Comana. Şerban Cantacuzino a introdus porumbul în Țara Românească, iar sub patronajul său a apărut, în 1688, Biblia de la București – prima traducere completă a Bibliei în limba română.
Spitalul Colţea (inaugurat în 1704) a fost construit la iniţiativa fratelui lui Şerban, Mihai Cantacuzino.
Ca să nu mai spun că mama lui Mihai Viteazul era tot din acest neam...
☺ Mai multe despre familia Cantacuzino puteţi citi AICI.

Cantacuzino, pe plan profesional
♦ Doctor în Drept şi mason.
Cum era moda vremii, a studiat (şi) la Paris.
Ca mason, a participat la Monstruoasa Coaliţie, cea care l-a înlăturat pe Alexandru Ioan Cuza de la conducerea Principatelor Românie, pe 11 februarie 1866.
Pe tron a fost adus Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, viitorul Rege Carol I – începând din 10 mai 1881.

♦ Om politic – prim-ministru (1899-1900; 1904-1907), preşedinte al Adunării Deputaţilor şi al Senatului, ministru (al Lucrărilor Publice, al Finanţelor şi Justiţiei; ministru de Interne), primar al Bucureştiului (1869-1870). A fost preşedintele Partidului Conservator, după moartea lui Lascăr Catargiu.
Ca prim-ministru, nu s-a... îmbogăţit, ci a donat bani – pentru armată, pentru construcţia de poduri, şosele şi căi ferate.
Ca primar al Capitalei, a inaugurat primele linii de transport în comun şi a deschis Bulevardul Regina Elisabeta. Tot în calitate de primar, i-a căsătorit, pe 3 noiembrie 1869, pe Carol şi pe Elisabeta.
Şi-a donat statului salariul pe care l-ar fi încasat ca primar al Bucureştiului.

Din averea sa fabuloas
ă, Grigore Cantacuzino a construit trei palate... şi o fântână:
Palatul Cantacuzino („Casa cu Lei”) din Bucureşti, care găzduieşte, din 1956, Muzeul „George Enescu” – pe Calea Victoriei.
Clădirea, finalizată în 1902, e construită în stilul baroc francez al epocii Ludovic al XVI-lea; arhitect a fost Ion D. Berindey (1871-1928). Acesta a colaborat cu Cantacuzino în vremea când amândoi lucrau în Guvern.

Maruca, soţia fiului lui Grigore Cantacuzino, Mihail (ministru al Justiţiei şi primar al Bucureştiului), s-a recăsătorit, după decesul acestuia, cu George Enescu. Triunghiul amoros dintre ea, marele muzician şi filosoful Nae Ionescu a constituit o mare savoare în epocă.
Maruca a donat Palatul Cantacuzino statului român, punând condiţia de a deveni Muzeul „Enescu”.
Maruca a fost mama lui Constantin „Bâzu” Cantacuzino, aviator militar de seamă, prieten al lui Antoine de Saint-Exupéry.


(sursa celor două fotografii: wikipedia.ro)


 Palatul Cantacuzino de la Florești - „Micul Trianon”
Sursa de inspiraţie au reprezentat-o Palatele Marele Trianon şi Micul Trianon din grădina Palatului de la Versailles. Trecerea la cele veşnice a Nababului a însemnat şi încetarea lucrărilor, demarate în 1911 – în 1913, lipseau doar unele finisaje interioare.
Acelaşi Ion D. Berindey (1871-1928) s-a ocupat de arhitectura Palatului de la Floreşti, construit din cărămidă și placat pe exterior cu piatră de Albești.

Din păcate, Palatul de la Florești se află (deocamdată) în ruină.


(sursa celor două fotografii: wikipedia.ro)


Castelul Cantacuzino din Bușteni

Fântâna „George Grigorie Cantacuzino” de pe Dealul Filaret s-a „născut” în 1870. Alexandru Freiwald semnează arhitectura, iar ornamentele îi aparţin sculptorului Karl Storck (1826-1887), tatăl lui Frederic Storck – autorul unuia dintre Giganţii din Parcul Carol.
Pe atunci, fântânii i s-a dus faima pentru puritatea apei. Astăzi o găsim în Parcul Carol, însă apa ei nu mai este nici măcar potabilă.

(sursa foto: wikipedia.ro)


Cantacuzino, pe plan personal
Primul lui mariaj a fost cu Zoe Bibescu, fiica domnitorului Gheorghe Bibescu. Însă aceasta a murit la numai 22 de ani, în 1859. I-a lăsat lui Grigore Cantacuzino o avere de invidiat. De parcă n-avea el destul... ☺
În 1864, el s-a recăsătorit cu Ecaterina Băleanu – împreună, au avut opt copii, şase băieţi şi două fete.
☺ Doi dintre fiii lui Gheorghe Grigore Cantacuzino au deţinut şi ei funcţia de primar al Capitalei – Mihail G. Cantacuzino, în perioada 1904-1907, şi Grigore Gheorghe Cantacuzino, din martie până în decembrie 1913.

Mausoleul lui Cantacuzino este printre cele mai vizitate din Cimitirul Bellu din Bucureşti. Monumentul a fost realizat după planurile arhitectului Ion Mincu (1852-1919), în timpul vieţii Nababului, în 1899.


Palatul Cantacuzino din Buşteni (Castelul Cantacuzino), de la A la Z
Se întinde  pe o suprafață de 3148 metri pătraţi. Curtea și grădina au 3,5 hectare. Domeniul Cantacuzino din Buşteni cuprinde şi 970 de hectare de pădure.​

Castelul Cantacuzino Buşteni a fost inaugurat în 1911, la 10 ani după instalarea pietrei de temelie. Planurile de construcţie sunt semnate de arhitectul Grigore Cerchez (1850-1927). Stilul este neoromânesc; ca materiale, s-au folosit piatra și cărămida.

La fel ca Peleşul, Castelul Cantacuzino Buşteni era considerat unul dintre cele mai moderne ale lumii, deţinând reţea de curent electric şi reţea de distribuţie a apei.

După al Doilea Război Mondial, în 1948, Castelul Cantacuzino a trecut şi el prin gheara naționalizării.
Având în vedere că palatul a fost jefuit de comunişti şi folosit pentru te-miri-ce în vremurile de tristă amintire (sanatoriu pentru bolnavii de plămâni şi loc de protocol), înăuntru cam bate vântul. Abia găseşti o piesă de mobilier.
Peste picturile murale s-a aşternut un strat gros de vopsea odată cu transformarea în spital.
Înainte de a fi retrocedat și achiziționat de actualii proprietari, era ascuns de un gard şi de brazi înalţi – se vedea, totuşi, din tren şi de la înălţimi.

Ce s-a mai păstrat în Castelul Cantacuzino din Buşteni?
♦ „Covorul” de ceramică de pe jos – rezistent la trecerea timpului. Mai precis, plăci de ceramică glazurată, adusă special din Italia.
♦ Pardoselile din lemn de stejar;
♦ Plafoanele casetate, pictate, lucrate în lemn de stejar;
♦ Uşile din lemn de stejar, cu feroneria autentică, turnată în bronz şi lucrată la Paris;
♦ Geamurile cu vitralii lucrate la Veneţia, din sticlă de Murano (cea mai rezistentă sticlă), bogat ornamentate, cu chipurile înaintaşilor Cantacuzini.
☺ Murano este o insulă aflată în laguna veneţiană, la doi kilometri de coastă. Aici trăiesc mai puţin de 5.000 de oameni.

Blazonul familiei Cantacuzino, cu motto-ul „Quae nocent docent” - „cine suferă învaţă” („suferinţa te învaţă”)


♦ În Sala de recepţii veţi descoperi un candelabru lucrat în bronz, în stil neobizantin – este singurul original păstrat în castel, fiind turnat în bronz la Paris.



♦ Şemineurile – din piatră albă de Albești, ornate cu foiţă de aur.
♦ În principala sală a Castelului Cantacuzino ies în evidenţă cele 12 portrete ale strămoşilor, pictate pe piele de Cordoba și așezate pe perete.




De jur-împrejur pot fi admirate şi o serie de steme ale unor familii de boieri din Moldova şi Ţara Românească, înrudiţi (prin alianţă) cu familia Cantacuzino.





Tabloul cu Nababul, din salonul de onoare, nu este cel original.



De menţionat că George Enescu susţinea recitaluri în pavilionul central al Palatului Cantacuzino.

În logia (balconul) de pe latura vestică a castelului regăsim inimitabilul stil brâncovenesc. De aici, abruptul prahovean al Bucegilor, dominat de Crucea Eroilor de pe Caraiman, oferă spectacol garantat! Şi gratis!



Faţada
Palatului Cantacuzino este străjuită de doi lei şi decorată cu blazonul familiei Cantacuzino.

Parcul
Castelul Cantacuzino din Buşteni este înconjurat de un parc, din care răsar cascade, fântâni arteziene şi... o grotă.

Retrocedare
După revoluţie, Castelul Cantacuzino a fost revendicat de una dintre strănepoatele Nababului, Ioana Cantacuzino (născută în 1932). După un deceniu de procese, ea şi-a (re)câștigat dreptul de proprietate asupra castelului și a domeniului din jur, în 2004.
Ioana a vândut totul, neavând urmaşi şi fiind prea bătrână să administreze castelul.

Evenimente
La Palat sunt găzduite concerte cu invitați importanți din spațiul muzicii clasice, se organizează nunţi, conferinţe, şedinţe foto şi alte evenimente.
☺ Recomandat este să sunaţi înainte de a plănui o vizită la Castelul Cantacuzino... să nu fie ocupat.


În interiorul Castelului Cantacuzio funcţionează un restaurant (de lux) cu bucătărie internaţională.

I-am lăsat pe colegi la terasă şi am coborât să mai cuprind nişte unghiuri.
Apropo, super-atmosfera de grup!







M-am întors în faţa castelului, pentru o baie de soare făcătoare de minuni. Şi pentru panoramele de milioane! Cine şi-a permis asemenea amplasament chiar a fost nabab. Măcar ne-a lăsat moştenire să ne desfătăm şi noi!










Tre’ să fie fermecată grădina când natura îşi aşterne covorul verde / ruginiu.

Nu uitaţi să faceţi un popas la mica biserică din incintă! Aceasta datează din anii ’30 şi a fost adusă aici din Maramureş.


O altă perspectivă, de vară – Castelul Cantacuzino văzut de Adi















TARIFE şi program Castelul Cantacuzino din Buşteni

Preţuri
☺ Grădina:
7 lei / persoană;

☺ Grădina + nivelul întâi:
20 de lei / adult; 15 lei / pensionar sau student; 7 lei / copil 6-12 ani; 10 lei / copil 13-18 ani;

☺ Prețurile DOAR pentru galeria de artă (contemporană), la nivelul al doilea sunt aceleaşi ca pentru grădină + nivelul întâi;

☺ Grădina + nivelul întâi + nivelul al doilea:
30 de lei / adult; 25 lei / pensionar sau student; 10 lei / copil 6-12 ani; 16 lei / copil 13-18 ani.

☺ Copiii sub 6 ani au accest gratuit peste tot.
Se aplică reduceri pentru grupuri de minim 20 de persoane.


Program
☺ Luni-vineri 10:00 – 18:00 (ultima intrare la 17:05)
☺ Sâmbătă și duminică 10:00 – 19:00 (ultima intrare la 18:05)
Intrarea se face din oră în oră; la „şi 5 minute” – 10:05 etc.
Vizitatorii au la dispoziţie ghid în limba română.





Cum ajungi la Castelul Cantacuzino din Buşteni?

În Buşteni, din drumul naţional, treceţi calea ferată şi urcaţi (pe asfalt) spre Zamora. Palatul Cantacuzino îl găsiţi pe Strada Zamorei nr. 1.
Pe jos, sunt de mers aproximativ 10 minute din centrul oraşului.
Castelul Cantacuzino este cel mai important obiectiv turistic din Buşteni. Asta fără a pune la socoteală muntele înconjurător – pe de o parte, Baiului, pe de alta Bucegii – aaah, dorul...!





Pe site-ul oficial al Castelului Cantacuzino puteţi viziona mai multe imagini (unele, animate!). De asemenea, aveţi la dispoziţie toate informaţii actualizate.


NOTĂ: Fotografiile sunt realizate de „Poveştile mele” şi Adrian Botescu.

Mulţumesc, Costin şi Scorilo Travel Vacante!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

8 comentarii:

  1. Multumesc de povesti si de imagini!
    Nici noi nu am fost pe acolo! Ce-mi plac indrumarile tale!
    O primavara plina de calatorii frumoase!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu cel mai mare drag!
      Să vină primăvara! :) Şi să fie... ca-n poveşti!
      Sper să ajungi cât mai curând... doar iei trenul şi atât! :)

      Ștergere
  2. Răspunsuri
    1. Cu plăcere!
      Mulţumesc şi eu pentru incursiunea aici!

      Ștergere
  3. Superb castel, l-am văzut toamna trecută :).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mie mi s-a părut mai frumos pe dinafară :)
      Bine, are şi soarele "vina" lui...

      Ștergere
  4. Multumesc pentru articol! Am vizitat castelul prima oara in anul 1980. Am stat doua saptamani in Busteni (cadou de la parinti fiindca tecusem treapta a II-a de liceu) si am vizitat tot ce se poate vizita in jurul Busteniului.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu maaareee plăcere!
      Se vizita castelul în 1980 înăuntru? Sau ai fost doar pe afară?
      Dar pe munte - pe munte ai fost cu ocazia cadoului? :) :) :)

      Ștergere