sâmbătă, 3 martie 2018

Hai să-ţi arăt Bucureştiul noaptea... prin parcuri REGALE („Mihai” şi „Carol”)





(continuare de AICI)

Sau, aşa cum vă promiteam în materialul dedicat toamnei, urmează seria exclusiv nocturnă.
Biiine, s-au mai strecurat părticele de seară în materiale foto-povestite anterior – dacă doriţi să revedeţi, la final găsiţi toate link-urile.

Aşadar...
Dincolo de partea întunecată a parcurilor (mai ales noaptea ☺ buu-huuu-hu), vă propun să presărăm astăzi puţin romantism – luminat cu gingăşie de natură.
Un pachet de alungat deprimarea.

Aaa... nu uitaţi de povestea din interior, cu Fântâna Modura cea pierdută şi regăsită, cu Prometeu şi Hercule, cu Nimfa adormită.



Aţi văzut apusul de mijloc de ianuarie în materialul anterior – dedicat iernii. Ce vrăji a mai făcut natura după aceea?
P.S. Chiar era toamnă, nu e doar impresia colorată a felinarelor! ☺













Operaţiunea Roata








Ştiţi voi cât de vechi e Herăstrăul?
Ştiţi că, din data de 19 decembrie 2017, Parcul Herăstrău se numeşte „Parcul Regele Mihai I”?
Probabil ştiaţi că e cel mai mare parc din Bucureşti, nu? ☺

Hai la poveşti cu Fântâna Modura, pierdută şi regăsită; cu Prometeu şi Hercule, cu Nimfa adormită!

Lacul Herăstrău, pe malurile căruia este amenajat Parcul Herăstrău, are o suprafață de aproximativ 74 de hectare. Este alimentat din râul Colentina.
Aşa cum aminteam cândva, cu ocazia unei retrospective sportive, aleea care înconjoară Lacul Herăstrău are o lungime de 5,92 kilometri.

☺ Parcul Herăstrău se întinde pe aproximativ 110 hectare.

Revenind la lac, denumirea provine de la forma populară a cuvântului „fierăstrău” („ferăstrău”) – mai precis, domnitorul Ţării Româneşti Şerban Cantacuzino (1678-1688; a trăit în perioada 1640-1688) a achiziţionat un heleșteu în această zonă, în 1686; pe malul heleșteului se afla un fierăstrău mecanic de tăiat lemne, pus în mișcare de râul Colentina.
În anii ’30, acolo se găsea o zonă mlăștinoasă – aceasta a fost asanată, între 1930 şi 1935, capul schimbării fiind Nicolae Caranfil (1893-1978).
☺ Inginerul Nicolae Caranfil a avut o contribuţie importantă la electrificarea Bucureștiului și la dezvoltarea rețelei de apă și canalizare.
Sub conducerea lui, au fost asanate mlaştinile râului Colentina și transformate în salba de lacuri pe care o cunoaştem astăzi.

☺ Pe unul dintre malurile Lacului Herăstrău s-a descoperit o aşezare civilă datând din paleolitic, prima epocă din istoria omenirii.

Ajungem, astfel, la amenajarea Parcului Herăstrău. Aceasta a durat din 1936 până în 1939. În timpul lucrărilor, au fost înlăturate câteva zeci de locuințe ale săracilor, dar şi o întreprindere industrială.
Trebuie spus că existenţa Arcului de Triumf (construit între 1921 şi 1922) în acea parte a Bucureştiului a jucat un rol esenţial în înfrumuseţarea zonei.
Forma actuală a Parcului Herăstrău a fost definitivată în 1951.
☺ Herăstrăul s-a numit, pe rând, Parcul Naţional, Parcul Carol al II-lea, Parcul V.I. Stalin. Din 1948, denumirea este „Herăstrău”.

☺ În 1936, profesorul Dimitrie Gusti (1880-1955) a avut iniţiativa de creare a Muzeului Satului, pe unul dintre malurile lacului. Era unul dintre primele muzee etnografice în aer liber din România şi din lume.

Una dintre atracţiile culturale ale Parcului Regele Mihai I este statuia „Nimfa adormită”. Operă a sculptorului Filip Marin (1865-1928), datând din 1906, făcea iniţial parte dintr-un ansamblu amplasat în Parcul Carol.
☺ „Nimfa adormită” este înscrisă pe Lista monumentelor istorice din București.

(sursa foto: wikipedia.ro)


Povestea mutării Frumoasei adormite din „Carol” în Herăstăru v-am spus-o AICI.
Iar cu legenda fraţilor îndrăgostiţi de aceeaşi femeie am revenit în grupajul istorico-fotografic de AICI.

Alte obiective ale Herăstrăului:
  Fântâna Modura – pierdută şi regăsită; Aleea Cariatidelor
„Fântâna Modura” a fost realizată de sculptorul Constantin Baraschi (1902-1966) şi inaugurată în 1939. Reprezintă o fată îmbrăcată în costum popular, care poartă pe umăr un ulcior.
Pe aleea ce ducea spre fântână erau plasate 20 de statui din piatră artificială, câte 10 pe fiecare parte - cariatide. Acestea înfăţişau țărănci din Muscel și Mehedinți, cu ulcioare pe cap, însă diferențiate după poziția mâinilor.
Pentru a face loc statuii lui Stalin, de la intrarea în parc (care a tronat acolo în perioada 1951-1962), ansamblul Fântâna Modura a fost demolat.
Grupul statuar actual, inaugurat în 2006, este o reconstituire – pe baza unir fotografii de epocă şi a unei cariatide originale găsite în Cimitirul Bellu.
Considerată pierdută timp de jumătate de secol, Fântâna Modura originală a fost descoperită, tot în Cimitirul Bellu, în 2010.

O legendă... adevărată spune că, în iunie 1930, avionul în care se afla viitorul Rege Carol al II-lea, rămas în pană de carburant, a aterizat la marginea satului Vadu Crișului, judeţul Bihor. O fată i-a dat regelui să bea apă dintr-un ulcior de lut.
Numele de familie al fetei era Mudura. Adusă la București, ea a apărut cu numele „Modura”, a făcut parte din suita regală și a fost model pentru o bancnotă a vremii şi pentru o monedă aniversară din aur.

Cariatidele şi Fântâna Modura, în anii ’40 (sursa foto: wikipedia.ro)


  Prometeu
Un sculptor belgian, Joseph-Marie-Thomas Lambeaux (1852-1908), este responsabil pentru lucrarea ce face parte din Lista monumentelor istorice din București.
„Prometeul” din bronz a fost dezvelit în 1960 și restaurat în 2001.

(sursa foto: wikipedia.ro)


  Hercule doborând Centaurul (pe scurt, Centaurul)
De asemenea, se află pe Lista monumentelor istorice din București.
Statuia a fost sculptată în marmură de Ion Jalea (1887-1983) şi prezentată pentru prima oară în 1925.
Se află pe Insula Trandafirilor.

 (sursa foto: wikipedia.ro)


Statuia lui Charles de Gaulle 
Datează din 2006, fiind situată pe aproximativ acelaşi loc în care era statuia lui Stalin.

Monumentul părinților fondatori ai Uniunii Europene – pe Insula Trandafirilor, inaugurat pe 9 mai 2006


☺ Printre arborii pe care îi găsim în Parcul Herăstrău este Stejarul lui Tagore, plantat în 1961, cu ocazia centenarului nașterii scriitorului şi filosofului indian Rabindranath Tagore (1861-1941).

Şiii... cum ziceam, abia aştept să dea în floare cireşii din Grădina Japoneză! (aceştia au fost donaţi de însuşi Împăratul Japoniei)

☺ În Parcul Herastrău vă mai aşteaptă, printre altele, Teatrul de vară (construit în 1956), pavilioane de expoziţii, debarcaderul pentru bărci şi vaporaşe, baze sportive şi cafenele / restaurante.
În vecinătatea Teatrului de vară se află Palatul Elisabeta, reşedinţă a Familiei Regale. A fost construit în 1936, pentru Regina Elisabeta a Greciei (1894-1956), fiica Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, sora Regelui Carol al II-lea şi mătuşa Regelui Mihai I.
Pe 30 decembrie 1947, Mihai I a fost nevoit să semneze aici actul de abdicare.

De pe 29 august 2009, cei care vin dinspre ori se duc spre Arcul de Triumf calcă pe Aleea Michael Jackson, în memoria celebrului artist (1958-2009) – la aniversarea a 51 de ani de când s-a născut acesta.

Cum arată, oare, Parcul Herăstrău în toate anotimpurile? Curiozitatea vă poate fi stăpânită AICI.


Mergem mai departe, pe... Şoseaua Olteniţei, în apropiere de Parcul Tineretului.



Exploziile de lumini se propagă în dragul Parc al Tineretului – a cărui poveste am însăilat-o AICI.









Adi în „Povestea Fantomei”


Panoramă a Lacului Tineretului – Calea înspre Parcul Carol (Parcul Libertăţii)



Seria Mausoleul (Parcul Carol)







Unul dintre Giganţii îndrăgostiţi de care vă pomeneam mai sus









Cele două apusuri de mai jos reprezintă finalul turelor de decembrie tomnatic – cele cu semnătura originală „Poveştile mele”, grupajul cu „lumea... normală şi lumea răsturnată” – ca să nu vă apucaţi să răscoliţi Internetul ☺, intraţi AICI.






Fiindcă am luat-o calendaristic, vă invit din nou în Parcul Herăstrău – culoare prin pojghiţa de gheaţă, imediat după apusul ce s-a succedat întâlnirii cu domnul Silviu Mănciulea (foto cu soarele căzând în lac, AICI).










A mai rămas ceva verde...


Liniştea ninsorii – Parcul Tineretului
...într-o seară de ianuarie blând, în ziua următoare cadrelor de mai sus.











 
 




 




 Picătură de culoare



 








În final de ianuarie, am avut reflecţii de Mausoleu şi de Castel al lui Vlad Ţepeş în Lacul Parcului Carol.
Nu ne-am grăbit acasă.





Barca-vedetă din gerul de AICI





 Colecţia completă a anotimpurilor FOTOgrafice ale lui Adi, pe blog:


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu