marți, 18 aprilie 2017

Primăvara Verde la Roşu – Pădurea şi delta de Militari. Legendele Mănăstirii Chiajna




Verde la Roşu trage!
Asta-i combinaţia mea preferată! Două culori super-pozitive: optimism, speranţă, linişte, relaxare, calm, prospeţime, emoţie, un pic de fantezie, foc, pasiune, FERICIRE şi, peste toate, armonia naturii.

Roşu şi verde – opuse şi atât de surprinzătoare împreună...

Dar despre ce vorbim noi azi cu Roşu şi Verde?
Vreţi să vă bucuraţi de pădure şi deltă fără să vă îmbarcaţi în vreun mijloc de transport din Bucureşti? Iată soluţia!


La un pas de Bucureşti, în continuarea Lacului Morii sau pornind direct din Cartierul Militari, te opreşti într-o zonă sălbatică – pădure şi mini-deltă, un paradis de primăvară!

☺ Satul Roşu este parte componentă a comunei Chiajna, judeţul Ilfov, aflată în continuarea Cartierului Militari din Bucureşti.
Denumirea „Chiajna” ar proveni de la Doamna Chiajna, soția domnitorului Ţării Româneşti Mircea Ciobanul, proprietarul moșiei pe care s-au stabilit primii locuitori de aici – ani de domnie 1545-1552; 1553-1554; 1558-1559.
Doamna Chiajna era fiica domnitorului Moldovei Petru Rareș și nepoata lui Ștefan cel Mare.
Prima atestare documentară a localităţii Chiajna datează din 1787.

După ce vă delectaţi cu superlativele naturii, nu uitaţi de Mănăstirea Chiajna şi de legendele ei! – vă povestesc un pic mai jos.


Poveştile FOTOgrafice a trei zile nebun de frumoase


Sunt subiectivă până în măduva oaselor... dar, ce să-i faci?, m-am născut primăvara!
Pentru mine, primăvara e cea mai frumoasă perioadă a anului.

I-am dedicat o serie de materiale, iar ea mi-a dăruit din seninul infinit.
Primăvra, soarele face verdele mai... verde, iar luciul apei îţi mai fură din frământările de zi cu zi.
Am uitat de acompaniamentul păsărelelor...?
...Nu vi se pare că suntem şi noi un pic mai liberi primăvara...?
☺ Mi-am permis să citez un pic de AICI.



22 martie, paradis al florilor şi al apusului






























Măsuraţi, vă rog, liniştea!


















30 martie, explozii de verde, alb, galben şi roşu

























„Picături” de copaci










Perdeluţe fermecate
















Prin stufăriş









Alb-verde












Apus pe mal Roşu






























3 aprilie, un alt dans al primăverii














În fuga noastră, am furat un pic de verde
























Cum ajungi în pădurea şi delta de la marginea Bucureştiului (Lacul Roşu Chiajna)?

De la staţia de metrou Crângaşi până în Chiajna, ocolind Lacul Morii sau direct din Cartierul Militari.
Vă puteţi întoarce în Bucureşti direct din Roşu-Chiajna, prin Cartierul Militari.



CE SĂ MAI FACI PRIN CHIAJNA – ROŞU

☺ Pe Balta Roşu (Lacul Roşu – Chiajna) se poate practica pescuitul.

☺ La Grădina Zoologică din Chiajna, intrarea este liberă. Se află în apropierea stadionului. În jurul grădinii zoologice este amenajat un loc de joacă. Sau invers, parcul e în jurul zoo, nu mai contează...
Grădina Zoologică din Chiajna este de dimensiuni mici, nu vă aşteptaţi la prea multe, dacă sunteţi fascinaţi de aşa ceva.
Mie una îmi lasă un gust cel puţin amar animalele închise în cuşti – lipsite de libertate, înghesuite, chinuite, în cuşti minuscule.
Ciţiţi AICI câteva impresii despre Grădina Zoologică din Chiajna.

Cel mai important obiectiv în localitate îl reprezintă ruinele Mănăstirii Chiajna.
În jurul Mănăstirii se află două cimitire.

Denumirea completă a monumentului istoric este Mănăstirea Chiajna-Giuleşti (Mănăstirea Doamna Chiajna).
Este situată la marginea Cartierului bucureştean Giulești (Cartierul Giuleşti-Sârbi), pe malul nordic al Dâmboviței, în apropierea căii ferate Bucureşti - Craiova.
Mănăstirea Chiajna poartă hramul „Sfântul Cuvios Ioan Iacob Românul” și „Sfinții Martiri Brâncoveni”.


(sursa foto: crestinortodox.ro)



Construcția ei – în stil neoclasic – a durat zece ani, în perioada 1780-1790.
Avea/are 18 metri înălţime, 43 de metri lungime, iar zidurile – o grosime de până la 2 metri.
Se intenţiona ca Mănăstirea Chiajna să fie unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult românești ale vremii. Din nefericire, a fost atacată de turci chiar înainte de sfințire. Datorită dimensiunilor considerate mari pentru acea perioadă, otomanii ar fi crezut că în acel loc se află o cetate.

În timpul lui Mihai Şuţu (1730-1803; ani de domnie 1783-1786; 1791-1792; 1801-1802 în Ţara Românească şi 1792-1795 în Moldova), Mănăstirea Chiajna funcţiona. O dată cu izbucnirea ciumei din 1792, a fost părăsită.
*Unele documente indică faptul că lăcaşul ar fi fost abandonat, tot din pricina ciumei, chiar mai devreme de 1792, în vremea lui Alexandru Ipsilanti (1725-1807, ani de domnie 1774-1782; 1796-1797 în Ţara Românească şi 1786-1788 în Moldova).

Una dintre legendele Mănăstirii spune că mitropolitul de atunci al Ţării Româneşti, Cosma Popescu, şi-a găsit sfârşitul aici, răpus de ciumă.
De atunci, oamenii au început să creadă că Mănăstirea Chiajna ar fi blestemată şi au părăsit-o. Clopotul cel mare al bisericii a fost înghiţit de ape după ce râul Dâmboviţa s-a umflat. Unii spun că ar fi fost aruncat intenţionat în apă sau – conform altor suse – furat.
Cutremurul din 1977 a adus prăbușirea turlei Mănăstirii Chiajna. Lăcaşul este în continuă degradare (cad des cărămizi din ea) din cauza avioanelor care circulă la joasă altitudine şi a trenurilor ce trec în viteză pe calea ferată din apropiere.







Legendele care circulă în zonă sunt legate de găsirea cadavrelor mai multor tineri în jurul Mănăstirii Chiajna.
*Criminalistul Traian Tandin (născut în 1945), autorul mai multor romane poliţiste, a anchetat o crimă petrecută în apropierea mănăstirii.

Noaptea, aici s-ar zări umbre înfricoşătoare şi focuri şi s-ar auzi zgomote demne de filmele de groază.
În nopţile cu lună plină, ar răzbate bătăile vechiului clopot. Alţii spun că la ruine s-ar aduna şi şi-ar desfăşura ritualuri diverse grupuri sataniste.
Pe unul dintre zidurile mănăstirii, de sub tencuială, a apărut o imagine misterioasă. Aceasta ar semăna cu chip feminin – poveştile spun că ar fi chipul domniţei Ancuţa, fiica Doamnei Chiajna, care ar fi fost ucisă din ordinul mamei ei după ce se fugise fără aprobarea sa cu bărbatul iubit.
De asemenea, imaginea ar semăna cu un înger sau cu Sfinxul din Bucegi.

Deşi s-a tot pomenit de restaurarea Mănăstirii Chiajna, se aşteaptă încă începerea lucrărilor...
Astăzi, Mănăstirea Chiajna este refugiu al oamenilor fără adăpost, al câinilor maidanezi şi al tinerilor teribilişti. A fost folosită şi ca decor pentru mai multe videoclipuri. Este împodobită cu o serie de graffiti.
Mănăstirea Chiajna este şi un loc prielnic pentru alpinism.


☺ La Chiajna aveţi şi un important parc de distracţie / aventură.

...şi meciurile echipei de fotbal Concordia Chiajna




Related Posts Plugin for

WordPress, Blogger...

Un comentariu:

  1. Ioana, mă tot uit de azi dimineaţă şi nu reuşesc să mă lămuresc ce flori sunt cele din covorul alb din primele imagini. Ba mi se pare că sunt zambile sălbatice, ba că nici vorbă, parcă şi fotograful a vrut să păstreze misterul (splendide fotografii, apropo) :). Deci, luminează-mă, te rog, şi pe mine. Ce flori sunt?
    Frumoasă (şi) primăvara voastră!

    RăspundețiȘtergere