marți, 25 august 2015

Minunile din Plitvice – Lacuri limpezi si cascade la tot pasul



 
Data: 29 iulie 2015 (Concediu 2015)

Tocmai ce v-am povestit despre aventurile în Maramureş şi Apuseni. O să fac un salt în timp – înainte de a detalia fiecare obiectiv şi înainte de popasul din Ungaria – căci nu mai am deloc-deloc răbdare să vă prezint Ţara Minunilor din Plitvice.

Fotografiile şi cuvintele nu (re)prezintă decât o mică-mică parte din ceea ce am trăit, timp de vreo zece ore, în Parcul Naţional Lacurile Plitvice din Croaţia – în original, Nacionalni Park Plitvička Jezera.

Chiar merită toate laudele (şi toate wow-urile de la faţa locului).


Sunt lacuri atât de limpezi, că poţi observa întreaga activitate de pe fundul lor. Culoarea e... e nevoie de cuvinte?






Podeţe de lemn, peisaj sălbatic. Peşteri. Pădure. Cărări. Urcări şi coborâri. Linişte (cu excepţiile de rigoare).







 
Fiţi atenţi două secunde la date!

În Parcul Naţional Lacurile Plitvice se găsesc peste 90 de căderi de apă şi cascade.
☺ În total, sunt 16 lacuri, pe diferite niveluri (în funcţie de acestea, sunt clasificate ca Lacuri Superioare şi Lacuri Inferioare). Prin alunecarea apei din unul într-altul se formează cascadele.

 
Cel mai mare este Lacul Kozjak, pe care circulă şi vaporaşele (mai multe, la capitolul Trasee).

☺ Apa din lacuri are culoarea turcoaz în principal datorită calcarului. Se adaugă mineralele și algele, ceva senin şi rezultă o poveste de peisaj!


 
Numitorul comun în Parcul Naţional Lacurile Plitvice este râul Plitvice


 
Râul Plitvice are 4 kilometri lungime şi dă naştere celei mai mari cascade de aici – Marea Cascadă (Veliki), 78 de metri înălţime.


În Parcul Naţional Lacurile Plitvice au fost descoperite aproximativ 50 de peşteri, cavităţi şi abisuri - foarte puţine sunt accesibile.


 

PARCARE, COADĂ, INTRAREA ÎN PARC

Aşteptarea la coada de la bilete (două case deschise în permanenţă) a durat aproape o oră.
Ups! Arunc, mai mult plictisită, privire către cer – o să plouă azi? Probabil, la cum arată alb-griul ăsta. Îl însărcinez pe colegul de apartament să dea fuga la maşină (în parcarea Parcului, enormă!!!), după canadiană. Mai bine te înarmezi cu de toate... muntele te învaţă multe, în astă privinţă.
De altfel, nu am avut parte de nicio picătură de soare toată ziua.

Împrejur, toate limbile Pământului.
Nu sunt expertă, dar cred că limba croată se auzea cel mai puţin.
Am recepţionat şi vreo două vorbe în româneşte.


TRASEE TURISTICE


 
Am cumpărat o hartă, ca să avem idee pe unde ne vom fi aflat la un moment dat în interiorul Parcului, cât mai avem de parcurs – ce alternative de transport avem (altele decât picioarele) şi de unde.
O hartă a Parcului Naţional Plitvice, mai puţin detaliată, este imprimată şi pe biletul de intrare.

Poţi opta pentru unul (unul singur!) dintre cele şapte trasee – marcate cu litere de la A la K:

☺ Traseele A şi E durează 2-3 ore (se întind, fiecare, pe o distanţă de 3500 m)
☺ Traseele B şi F durează 3-4 ore (4000 m)
☺ Traseele C şi H durează 5-6 ore (8000 m)
☺ Traseul K durează 6-8 ore (18.300 m).

Traseele A, B, C şi K  au ca punct de pornire Intrarea numărul 1.
Traseele E, F, H şi K au ca punct de pornire Intrarea numărul 2.

După cum vedeţi, „K”-ul e special, pentru că acoperă cea mai mare parte din suprafaţa vizitabilă a Parcului.

O să vedeţi live de ce pentru „diferenţa” de 500 m între primele două categorii de trasee ai nevoie de o oră în plus. De acasă nu vă puteţi închipui câte sunt de văzut...





Traseele A, B, C, E, F şi H includ o traversare cu vaporaşul, de pe un mal pe altul. Chiar este nevoie să stai la coadă pentru plimbare, căci altfel tre’ să dai un mare ocol, pe jos.
Te poţi întoarce din traseul ales cu trenuleţul – punctele de unde te poţi urca sunt marcate pe hartă - ST 1, ST 2 şi ST 3.
☺ Vaporaşele circulă cu motoare electrice, pentru a nu polua.


 
☺ Traseele F şi H mi s-au părut cele mai libere.
De altfel, am înţeles că Intrarea nr. 2 nu ar fi atât de aglomerată ca Intrarea nr. 1. Noi am optat pentru nr. 1 fiindcă era cel mai aproape de cazarea noastră – 7 minute de mers cu maşina.

Noi am ales Traseul K.

M-a omorât aglomeraţia din primii doi kilometri (poate mai puţin, dar mie mi s-au părut ca 10), de n-am putut să savurez pe deplin NATURA.


 
Se călca lumea pe picioare, la propriu. Am prins şi câteva grupuri de asiatici, cu fotografii şi opriri la secundă. (Data viitoare vin în septembrie.)

După vreo oră şi jumătate în pas de melc, intrăm în Peştera Supljara.








O altă oră ne-am petrecut-o la masă, în locul special amenajat – în apropierea „staţiei” de vaporaş.
Ei îţi oferă, contra cost, mâncare de tip fast food plus băutură.
Dacă îţi aduci mâncarea la pachet de acasă e mai... eficient. Adică, mai ieftin. Mai sănătos.



ÎN SFÂRŞIT, LINIŞTE. GATA CU AGLOMERAŢIA!

Nu toată lumea este dispusă să meargă atât de mult prin Parcul Plitvice, astfel că de aici suntem aproape singuri!
În sfârşit, LIBERTATE!

La fiecare lac în parte am întâlnit o asemenea plăcuţă – localizarea în Parc, suprafaţa, volumul






Poteca e îngustă, fix pe lângă lac; la fel ca pe unele porţiuni din traseele montane, te opreşti sau se opreşte cel de pe sensul opus - nu vă puteţi strecura amândoi.



 
☺ Pe trasee obişnuite predomină podeţele din lemn; aici a fost aşa de bine să simt pământul sub picioare...!
Eu am luat încălţămintea cu aderenţă, pe care o folosesc de obicei pe traseele montane.


 
Un pic din Lacul Roşu... ce să fac dacă nu pot „scăpa” de România?!


Sălbăticie
 






 
Să le numeri?






SUNT LA MUNTE!

Pădure! Un urcuş mai abrupt. Altul. Coborârea.
Munte în toată regula, la 1000 m altitudine! Oamenii de pe celelalte trasee sunt adevărate furnicuţe de la înălţime!





 
Ce se (mai) vede de sus



 
M-am îndrăgostit de cascada asta şi de apărătoarea ei



 
Cum să te saturi?






 

Încă o porţie de cascade




 
Şi, pentru că, din nou, nu mă pot abţine de la comparaţia cu România, câteva căderi de apă seamănă cu Cascada Pişoaia din Apuseni.



Aici debitul apei este enorm... ceva de nedescris. Vedeţi?


În dreapta „mingiuţei” este şi căderea de apă de mai sus; privim de la bază


Acum auziţi!



La final...







Mărturisire: La final, spre seară, am muşcat din caşcaval şi ne-am îndreptat către trenuleţ.


 
Noi am fi vrut să folosim 100% ca mijloace propriile picioare.
Era deja spre ora 19.00, timpul ne presa, picioarele cereau odihnă.
Dacă mergeam constant, fără lălăiala fotografică şi fără să deraiăm câteva sute de metri ba pe Traseul H, ba pe Traseul F – ca să vedem cât mai multe (teoretic, trebuie să te ţii de traseul pe care ai pornit; orice deviere nu numai că te încetineşte, dar te şi poţi rătăci)... aşadar, fără toate astea, ne-am fi încadrat în graficul Traseului K. 
☺ Este o regulă a Parcului Naţional Lacurile Plitvice RESPECTAREA TRASEULUI pe care l-ai abordat de la început. Nu cred că se dau amenzi – dar o faci pe barba ta dacă apuci la picior câte puţin din fiecare traseu.
Nu poţi înconjura toate lacurile şi admira toate cascadele din lac de pe niciun traseu. Traseul K este cel mai aproape de ceea ce se cheamă „complet”.
Multe porţiuni sunt comune pentru cele şapte trasee - aşa că, din punctul meu de vedere, nu este nevoie să îţi rezervi prea multe zile pentru vizitarea Parcului. Adică, da... e frumos rău... dar rişti să te plictiseşti...

☺ În Traseul K există şi un punct de traversare cu vaporaşul – obligatoriu; acolo nu am trişat. La coadă am aşteptat cel puţin 20 de minute, în timp ce plimbarea efectivă nu a durat nici 5 minute.


CA SĂ ŞTII...

Parcul Naţional Lacurile Plitvice este situat la jumătatea distanței dintre Zagreb (la 140 de kilometri de capitala Croaţiei) și Zadar, într-o zonă muntoasă carstică, în apropierea graniței cu Bosnia și Herțegovina.

☺ De la Bucureşti la Plitvice sunt 1075 km;

☺ De la Dubrovnik la Plitvice sunt 446 km;
☺ De la Split la Plitvice sunt 230 km;
☺ De la Rijeka la Plitvice sunt 180 km.
Cele mai apropiate aeroporturi sunt la Zadar, Zagreb şi Rijeka.

Parcul Național Lacurile Plitvice are o suprafaţă totală de 294,82 kilometri pătraţi – suprafaţa vizitabilă este de 20 de ori mai mică.
☺ Lacurile ocupă numai 1% din suprafaţa totală a Parcului.


 
Altitudinea variază de la 367 m la 1279 m.
Este cel mai mare parc naţional dintre cele opt situate pe teritoriul Croaţiei, fiind totodată şi cel mai vechi.
A fost înfiinţat în 1949, iar din 1979 se află în Patrimoniul Mondial UNESCO.

În Parcul Național Lacurile Plitvice se găsesc 1297 de specii de plante, dintre care 55 de specii de orhidee.
În privinţa faunei, s-au identificat 321 de specii de fluturi, 161 de specii de păsări şi 21 de specii de lilieci. Dintre carnivore, cel mai important animal este ursul brun.
Staţi liniştiţi, că Moş Martin nu circulă pe traseele turistice! Are el pădurea lui la dispoziţie...

Se estimează că un milion de turişti vizitează anual Parcul Național Lacurile Plitvice.


Ca o comparaţie, în anul 1894 doar 1.000 de oameni ajungeau în zona unde se află astăzi Parcul.

În Parcul Național Lacurile Plitvice există trei trasee de hiking (drumeţii montane) – numerotate de la 1 la 3.

Biletele se vând între orele 7.00 şi 19.00.

☺ În martie 1991, rezervaţia a fost scena primei confruntări armate în cadrul Războiului Croat de Independenţă. Terenul a fost în mare parte minat. Zona a fost recucerită de Armata croată în august 1995, în urma unei operaţiuni militare care a dus la încheierea războiului croat. (sursa: wikipedia.ro)

☺ Pe site-ul oficial al Parlucul Naţional Lacurile Plitvice găsiţi toate informaţiile de care aveţi nevoie – de la hărţi la PREŢURILE pentru diferite perioade ale anului şi pe categorii de vârstă şi grupuri, un tur virtual, unităţi de cazare, oferte speciale (la Plitvice se organizează şi nunţi!) etc.


PREŢURI PLITVICE

Intrare parc (perioada 1 iulie – 31 august)
*180 kuna / adult / zi; aproximativ 110 lei
Include transportul cu vaporaşul şi cu trenuleţul.
*Se aplică reduceri pentru copii (gratis pentru cei sub 7 ani), elevi/studenţi şi grupuri.
☺ La acelaşi preţ al biletului de intrare poţi aborda orice traseu; nu face nimeni reducere pentru plimbarea de două ore şi nici nu ţi se cere în plus pentru cea de 6-8 ore. ☺

*280 kuna / adult / abonament pe două zile.

Taxă parcare autoturism
7 kuna / oră
Fiecare minut depăşit dintr-o oră (de exemplu, de la 9.00 la 17.01) se plăteşte ca oră întreagă.
Motocicletele au parcarea gratuită.

Închiriere barcă: 50 kuna / 60 minute + garanţie (returnabilă) 50 kuna.
Bărcile se pot închiria de lângă Staţia de autobuz-trenuleţ nr. 2 (în apropierea Intrării nr. 2 în Parc).




Ce-am mai plătit noi
☺ Cazare în localitatea Grabovac (aproximativ 10 kilometri de Parc) - 100 de euro / 2 nopţi / 2 persoane.
O cameră micuţă, nici prea-prea, nici foarte-foarte. În seara zilei în care am colindat prin Parc, am descoperit, la duş, că apa caldă s-a terminat fix înaintea mea. Trebuia să mă aşez mai devreme la rând... Deh, boilerul!



Am mâncat la restaurantul campingului din Grabovac / preţurile nu săreau calul.
Referitor la tarifele practicate pe drumurile din Croaţia, în această ţară nu se plăteşte vinietă, ci numai taxă de autostradă, în funcţie de numărul de kilometri parcurşi.

Deşi am străbătut Croaţia de-a lungul, nu am mers decât 70 de kilometri pe drum normal. În rest, autostradă curată.
☺ Taxă autostradă Graniţa Ungaria - Croaţia până la Zagreb: 6 euro (42 de kuna la întoarcere);
Taxă autostradă Zagreb până la Rijeka: 3 euro (19 kuna la întoarcere).
Am ales să plătim în moneda locală, kuna, la întoarcere, pentru că s-a dovedit mai eficient.

La plecarea spre România, ploua mărunt (ce noroc am avut, totuşi, ieri cu vremea!), era şi un pic de ceaţă, 14 grade până în prânz. Asta în timp ce rudele şi prietenii noştri se coceau prin ţărişoara noastră.

Related Posts Plugin for

WordPress, Blogger...

26 de comentarii:

  1. Când voi ajunge peste un secol sa încep serialul referitor la Croatia (de vreo doi ani îl tot "încep") si când voi ajunge sa scriu despre Plitvice, voi intra aici si voi fura la greu din continutul articolului :-) ! Felicitari! Atât descrierea cât si fotografiile sunt superbe. Pâna la urma a plouat sau nu în timpul vizitei :-) ?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Peste acel „secol" abia aştept să citesc impresiile tale...!
      Am muncit ceva la materialul acesta şi mă bucur din suflet pentru aprecieri!
      ...am lăsat un pic de suspans până la urmă, nu? cu ploaia... n-a plouat, dar nici vreo picătură de soare n-a fost :)
      Cu drag,
      Ioana

      Ștergere
  2. O vacanta deosebita.Am urmarit cu interes taseele voastre.Numai laude la adresa ta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc!
      ...şi n-am terminat încă de povestit vacanţa!
      Ioana

      Ștergere
  3. in calendar la cuvantul turcoaz ar trebui o poza de la Plitvice :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu siguranţă! Cuvântul „turcoaz" ar trebui exemplificat cu lacurile din Plitvice!
      Ioana

      Ștergere
  4. Nu stiu de ce nu mi pot pune gandurile si pozele in ordine pentru a scrie mai repede despre Plitvice. Poate pentru ca mi a placut atat de mult si vreau ca totul sa iasa perfect si sa redau exact ce am simtit eu acolo!
    Frumos articolul, acum ma oftic ca am ratat cate ceva :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Spor la muncă!
      Nu trebuie să te „oftici" că ai ratat ceva - uite, eu nu m-am plimbat cu barca, de exemplu. Aau nu am ocolit suficient încât să văd aproape tot ce e de văzut în Parc.
      Ioana

      Ștergere
  5. Cine stie cand voi ajunge in acest... paradis, mi se pare feeric!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este un vis! Noi am cam alergat spre final - în cele 8-9 ore de mers efectiv nu am prea făcut pauze - decât cele fotografice...
      O să ajungi curând şi la Plitvice - aşa tocmai mi-a şoptit o păsărea... O să intri în acest paradis, iar ochii nu vor mai avea astâmpăr în timpul vizitei!
      Ioana

      Ștergere
    2. Ce bine ar fi, pe lista avem si Dubrovnik. :)

      Ștergere
    3. Oooo... vreau şi eu la Dubrovnik!
      Drum bun, pentru când veţi pleca!

      Ștergere
  6. wow! ce de poze! Minunat locul este de vis!!! DIn pacate noi am mers acolo pe un timp tare nesuferit...a plouat intreaga zi! Unele locuri erau inchise cand am mers noi...insa tot mi-a placut!!! Grozave pozele! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Şi încă mi-a fost greu să tai din pozele pe care le-am făcut!
      Era să ne prindă ploaia şi pe noi... la cât de înnorat a fost... a amânat un pic pentru a doua zi, când am plecat din zonă în picuri.

      Ștergere
  7. Minunat articolul si minunate pozele! Va trebui sa-l am la indemana la anu', cand vom ajunge si noi pe acolo (sper!). :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îţi doresc din suflet să ajungi la Plitvice şi să ne povesteşti impresiile tale!
      Ioana

      Ștergere
  8. Te rugam sa ne hranesti in continuare cu minunatele fotografii si exceptionalele povesti - descrieri; amintiri; intamplari...Iti multumim...
    Daniela

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc!
      Asemenea mesaje au darul de a face inima să tresalte şi sufletul să se umple de bine!
      Mulţumesc,
      Ioana

      Ștergere
  9. Excelenta prezentare! Imaginile sunt superbe. Cred ca a fost o excursie pe cinste!
    Multumesc mult, mult de prezentare.
    Zile frumoase iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Excursia ar fi fost perfectă cu o rază de soare :) În ultimii doi ani, ne-am petrecut concediile sub ameninţarea ploii...
      Mulţumesc şi eu pentru vizită şi pentru aprecieri!
      Toate cele bune şi senine,
      Ioana

      Ștergere
  10. Si eu am fost vara trecuta la Plitvice asa ca pozele din articolul tau mi-au adus aminte de frumusetea locului. Am vazut ca ai scris ca e recomandat sa iti respecti traseul, noi nu prea am respectat, l-am cam facut de capul nostru si a fost ok. L-am facut in doua zile.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Noi nu am avut timp decât o zi...
      Mda, aşa e recomandat, să respecţi traseul... dar regulile sunt făcute pentru a fi încălcate :) Ce crezi?, că noi am fost „corectitudinea întruchipată"? De aceea am şi întârziat. Am povestit ceva mai sus.
      Ioana

      Ștergere
  11. Buna! Am citit cu mare drag povestea ta si m-a fascinat la propriu. Sper sa ajung si eu candva aici.Spune-mi daca pentru a ajunge Croatia ai avut nevoie de pasaport.Multumesc frumos

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bună!
      Nu trebuie paşaport pentru Croaţia - doar cartea de identitate.
      Îţi doresc să îţi îndeplineşti visul cât mai curând posibil!
      Ioana

      Ștergere
  12. Am citit povestea ta! Imi plac detaliile si informatiile sunt pretioase. Nu stiu cand voi ajunge in Croatia (trebuie sa-mi propun) dar lecturile tale ma inspira si imi dau idei de locuri de cutreierat! F frumoase povestile tale! (stiu ca ma repet)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Niciodată parcă nu-s prea multe laude :)
      Acum, vorbind serios - mulţumesc din suflet!
      Şi eu vreau să mai ajung în Croaţia - şi la Plitvice, şi în alte locuri de acolo... Timp (şi bani) să fie!

      Ștergere