marți, 28 octombrie 2014

Focurile vii - Hai să ne-ncălzim!


În grădina blocului, petele de zăpadă adunate după ninsoarea căzută în weekend scânteiază în lumina soarelui înşelător, cu dinţii ascuţiţi bine.

Iar eu şi colegul meu de apartament dârdâim de frig la cele 18-19 grade din casă...

Să ne încălzim, zic...

Cum? La Focuri, bineînţeles... nu despre asta era vorba?!

Pe 27 octombrie 2013, într-o duminică, imediat după ce s-au dat ceasurile înapoi, mi-am îndeplinit visul de a vedea cu ochii mei cum iese focul din pământ.
De fapt, gazele naturale aprinse de la soare, dacă e să fiu mai exactă... dar sună mai frumos „focul din pământ”, nu?

Totul se petrecea după eşecul din urmă cu două săptămâni, când, din Cheia, GPS-ul a luat-o razna şi nu am mai ajuns la Focurile Vii.


Maşina a mers până la destinaţie vreo două ore.

Pe drum

Vrei să mergi şi tu la Focurile Vii?

Drumul cu maşina, într-o schiţă oferită de colegul de apartament - dacă nu ajungeţi, îi transmit eu mesajul de bine ☺

Bucureşti - Buzău - se iese din Buzău spre Râmnicu Sărat.
În Mărăcineni se face stânga pe DJ 203K - se ţine DJ203K aproximativ 52 km până în Lopătari.
De acolo, se virează la dreapta pe DC 159, aproximativ 8 km spre Luncile - Terca.
Ultimii 10-12 km se parcurg pe un drum neasfaltat.
În satul Terca din comuna Lopătari se parchează maşina, în dreptul indicatorului de mai jos - care, fie vorba între noi, nu ajută prea mult; decât, eventual, la orientare, să ştii pe care deluşor să o iei în sus.


Dar, de aici, chiar nu mai există marcaje!

După trecerea unui podeţ...


...noi am pus GPS-ul de la telefon, care ne-a dus, după 20-30 de minute de urcuş (nu foarte greu), la acest monument al naturii.
Coordonate GPS: 45°32′N 26°34′E.

Este de preferat varianta GPS, pentru că, repet, nu este niciun indicator!
Oricum, drumul ajunge să străbată, la un moment dat, curţile oamenilor...  nu fix pe lângă case, dar oricum... Cel puţin noi pe acolo am luat-o...

A fost o zi super-călduroasă de toamnă, cu soare la discreţie.
Erau cel puţin 20 de grade Celsius, iar brânduşele de toamnă scoteau capul, discret, printre frunzele ruginii.



Date „tehnice" despre Focurile Vii

Gazele naturale ies la suprafaţă prin fisurile scoarţei terestre şi se aprind - de la razele soarelui ori „ajutate" de oameni.
În caz că plouă tare, se aud bolboroseli şi îţi dai seama că pe acolo iese gazul...

Dacă vă aşteptaţi la o mare de flăcări, veţi pleca dezamăgiţi.
Tre' să vă uitaţi bine după Focuri, căci uneori (mai ales dacă bate puternic soarele) sunt abia vizibile şi se întind pe suprafaţa unei camere obişnuite - 25 de metri pătraţi.

Focul arde (aproape) în permanenţă, iar flăcările pot ajunge la 30-40 de centimetri înălţime.

☺ Denumirea exactă a locului miraculos - rezervaţie naturală - este Focul Viu de la Terca, comuna Lopătari, judeţul Buzău.
Dar toată lumea care ştie ştie de Focurile Vii, de aceea am ales această exprimare.


Unde mai există zone cu emanaţii spontane de hidrocarburi gazoase?

☺ În România, la Andreiaşu de Jos, judeţul Vrancea.
☺ În Italia şi în Azerbaidjan („Ţara Focurilor")

Rezervaţii de „focuri vii" mai pot fi întâlnite în Australia, Statele Unite ale Americii, Turcia (Olympos din Antalya).


Am fotografiat vreo oră tot ansamblul.



Şi pe rând...


Arde sau nu?

Şi se făcu mai mare!


Ia foc băţul? Nu prea... pe focul ăsta nu poţi face de mâncare ☺



Flăcările iau tot felul de forme.



O păzesc, că de...


Am pus piedică luminii soarelui, ca să putem realiza câteva fotografii; de fapt, l-am pus pe colegul de apartament în dreptul flăcărilor, să se „pârjolească", el fiind mai masiv. ☺








Ne-am plimbat pe deluşorul din împrejurimile Focurilor...


...ori am stat, pur şi simplu, tolăniţi pe iarbă, la cei 1030 m altitudine, în bătaia focurilor.

Adio şi... „pe curând"!

În mijlocul pozei, în partea de jos, se poate zări suprafaţa pe care se află Focul Viu


De plecare



 
MUNTELE DE SARE de la Lopătari

Înainte ori după vizita la Focurile Vii, opriţi-vă şi admiraţi Muntele de sare.


Muntele (canionul) de sare este situat, de fapt, între localităţile Lopătari și Mânzălești.
Altitudinea de aici este de 600 de metri.
Muntele de sare este încadrat şi el ca rezervație naturală.
Îl poţi privi de la bază sau o poţi lua la sănătoasa, pe lângă marea de alb, de-a lungul pârâului ce-l mărgineşte.

Nu am stat aici foarte mult, căci, aşa cum am precizat mai sus, intrarea în ora de iarnă a micşorat considerabil ziua şi a trebuit s-o cotim către Bucureşti.


☺ În concediul 2014, am vizitat un alt munte de sare (canion), unul dintre cele mai impresionante din Europa.
Vă invit să-l descoperiţi în săptămânile următoare.


VULCANII NOROIOŞI

☺ Dacă timpul vă permite, daţi o fugă până la mult mai cunoscuţii Vulcani Noroioși - tot în judeţul Buzău.
Aveţi mai multe date în materialul detaliat, AICI.

Multe ciudăţenii au fost lăsate în România asta!


Am pomenit despre aceste două obiective, Focurile Vii şi Vulcanii noroioşi, şi în materialul cu cele mai frumoase călătorii pe care le-am realizat - până în 2014.
Related Posts Plugin for

WordPress, Blogger...

19 comentarii:

  1. Vranceanca de mine vrea sa se laude ca cele de la Andreiasu sunt mai mari, mai frumoase si amenajate. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Chiar vreau să ajung şi acolo, după ce am văzut fotografii şi am citit despre ele!

      Ștergere
  2. La Andreiașu și la Vulcanii noroioși am fost și eu. La vulcani chiar mi-a plăcut. :) Aveam și eu niște poze... ia să le caut. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La Focul Viu e super, numai că locul e... un pic mai greu de găsit. Am dat eu nişte indicaţii mai sus, aşa că acum ar trebui să fie uşor :)

      Ștergere
  3. Am fost chiar anul asta la Vulcanii noroiosi, la Focul Viu nu ne-am mai simtit in stare. O fuga de weekend. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este timp pentru toate...! Şi noi am fost aproape de niste obiective, apoi ne-am întors în zona respectivă şi nu le-am mai... ratat. Să mergi şi la Muntele de sare, e chiar în drum şi e păcat să nu opreşti un pic şi acolo!

      Ștergere
  4. Interesant! Clar trebuie să văd asta. Așa că la următoarea escapadă prin țară....voi ajunge și pe acolo! Și pentru că sunt un împătimit în ale călătoriilor, te-ai ales cu un cititor fidel! :)

    Să auzim de bine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sunt multe locuri în ţara asta care merită descoperite - mă bucur că ţi-am stârnit curiozitatea!
      Descopăr şi eu acum blogul tău... aşa că... ne mai auzim!
      Ioana

      Ștergere
  5. Pe vreme umedă și vânt focurile se mai sting. Noi am fost prin Octombrie și a trebuit să le aprindem manual :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Mulţumesc pentru vizită! Am scris şi eu mai sus că, pentru a supravieţui, focurile sunt „ajutate" de oameni. Şi noi tot în octombrie am ajuns! Dar am prins ceva soare...
    Ioana

    RăspundețiȘtergere
  7. Am citit despre ele si am vazut o multime de poze... acum imi doresc sa si ajung acolo!
    Oricum, articolele sunt foarte interesante! Felicitari!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îţi doresc să ajungi cât mai curând acolo şi să ai parte de vreme frumoasă!
      Mulţumesc mult pentru aprecieri!
      Ioana

      Ștergere
  8. Buna ziua. Permiteti-mi sa fac o precizare: cred ca informația conform cărora se găsesc doar în 3 tari este greșită. Am găsit pe internet pe alte site-uri ca exista și în Turcia, de exemplu sau America.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din Turcia am găsit și poze pe internet.

      Ștergere
    2. Mulţumesc pentru precizare. Nu vă contrazic, însă şi eu am găsit, la ora redactării materialului, tot felul de informaţii contradictorii, iar cele mai multe pomeneau de Sicilia şi Azerbaidjan. O să modific un pic mai sus.
      Ce am găsit eu referitor la Sicilia şi Azerbaidjan şi are strict legătură cu focurile vii din România (inclusiv cele de la Andreiaşu din Vrancea) se referă la "emanatii spontane de hidrocarburi gazoase".
      Ioana

      Ștergere
  9. SI încă ceva: ati fost inspirația noastră ca sa le vizităm. Ne-ați trezit curiozitatea. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă bucur că aţi ajuns la Focurile vii din Buzău datorită acestei poveşti!
      Sper că aţi nimerit din prima „traseul"! :)
      Ioana

      P.S. Să mergeţi şi în Vrancea, la Andreiaşu - acolo există un traseu amenajat special.
      http://la-povestile-mele.blogspot.ro/2014/11/weekend-in-vrancea-focul-viu-de-la.html

      Ștergere
  10. Frumos si minunat de interesant desfasurarea intregii aventuri. Tineti-o tot asa cu povestirile de calatorie. SUPER - FAIN !

    Voi distribui si pentru prietenii. Multe salutari de bine !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc!
      Am văzut distribuirea pe Facebook :)

      Ștergere